Un studiu global publicat în The Lancet Public Health relevă faptul că fumul de tutun de la mâna a doua revendică 1,6 milioane de vieți în fiecare an pentru nefumători. În pofida restricțiilor privind fumatul în spații închise aplicate timp de trei decenii, creșterea rapidă a populației a împins numărul absolut al persoanelor expuse la 2,71 miliarde la nivel mondial, inclusiv 767 de milioane de copii cu vârsta sub 15 ani.
Principalele cauze ale deceselor din cauza fumatului pasiv
Fumul de la mâna a doua provoacă afectări cardiovasculare și insuficiență respiratorie la nefumători. Studiul indică faptul că boala ischemică a inimii reprezintă cea mai mare cauză, la nivel mondial, a deceselor provocate de fumatul pasiv.
| Afecțiune | Decese globale în 2023 |
|---|---|
| Boala ischemică a inimii | 537.000 |
| Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) | 354.000 |
| Accident vascular cerebral (AVC) | 278.000 |
| Infecții ale căilor respiratorii inferioare | 185.000 |
| Cancer pulmonar | 161.000 |
Deși ratele globale de expunere au scăzut de la 43,6% în 1990 la 33,9% în 2023, creșterea demografică în regiuni precum Africa subsahariană a făcut ca numărul total al persoanelor expuse să se dubleze. Asia de Sud-Est, Asia de Est și Oceania au înregistrat cea mai mare expunere regională, de 48,4%, femeile fiind afectate disproporționat din cauza contactului din gospodărie cu fumători bărbați.
Autoarea principală, Luisa Sorio Flor, de la Institute for Health Metrics and Evaluation, a explicat: „Atunci când există o diferență mare între ratele de fumat la bărbați și la femei, multe femei care nu fumează ajung să fie expuse din cauza structurii gospodăriei și a probabilității ridicate de a locui cu un fumător.”
Riscuri pediatrice și vaporii țigărilor electronice
Expunerea la fumul de la mâna a doua începe încă din timpul sarcinii, crescând incidența greutății mici la naștere, bronșitei, astmului și a infecțiilor urechii la sugari. Specialiștii în sănătate avertizează că aceste riscuri se extind și asupra dispozitivelor moderne cu nicotină.
În cadrul unui interviu acordat pe CB.Saúde, pneumologul brazilian Dr. Aída Alvim a subliniat că nicotina afectează sistemele cardiace și neurologice, dincolo de plămâni. „Nicotina are efecte nu doar asupra plămânilor, ci și asupra sistemului cardiovascular și asupra creierului”, a declarat Alvim, menționând că cercetările medicale detectează nicotină la copii care locuiesc cu utilizatori activi de țigări electronice.
Specialistul în controlul tutunului, Rodrigo Córdoba, a îndemnat autoritățile de reglementare să extindă protecțiile pentru aer curat astfel încât să includă alternativele moderne cu nicotină: „Regulile fără fum ar trebui să includă aerosolii din vaping. Încă avem date limitate de epidemiologie pe termen lung pentru aceste produse, dar inhalarea continuă a emisiilor lor nu este inofensivă.”
