Comisia Europeană se pregătește să revizuiască Directiva privind produsele din tutun (TPD), într-un demers menit să extindă supravegherea reglementară de la tutunul tradițional la toate produsele cu nicotină, inclusiv pliculețele cu nicotină și aromele pentru vape. Cu toate acestea, inițiativa legislativă condusă de comisarul pentru sănătate, Olivér Várhelyi, a stârnit o opoziție instituțională și științifică puternică la Bruxelles.
Contestațiile interne au ieșit la iveală după ce Comitetul de control normativ al Comisiei Europene a emis o evaluare negativă a proiectului de politică. Organismul independent de supraveghere a identificat patru deficiențe critice ale propunerii, evidențiind lipsa dovezilor empirice care să justifice restricții uniforme pentru categorii distincte de produse cu nicotină.
Finanțarea publică și problema lobbyului circular
Preocupările privind transparența s-au intensificat în urma dezvăluirilor despre legăturile financiare dintre autoritățile de reglementare ale UE și grupurile de advocacy în domeniul politicilor publice. Michael Landl, directorul World Vapers’ Alliance, a subliniat că organizații importante care militează pentru interzicerea nicotinei, precum European Cancer Organisation și Smoke Free Partnership, primesc finanțare substanțială din partea instituțiilor Uniunii Europene.
Un raport publicat de think tankul maghiar Free Market Foundation (Szabad Piac Alapítvány) a identificat aproximativ 12,8 milioane de euro în finanțare publică anuală, distribuită către nouă grupuri de advocacy politică. Din această sumă, 12,41 milioane de euro — adică 96,8% — au provenit direct de la Comisia Europeană.
Analiștii descriu acest mecanism drept „lobby circular”: instituțiile publice finanțează organizații neguvernamentale externe, care ulterior fac lobby pe lângă aceleași instituții pentru adoptarea unor politici restrictive.
Obiecții științifice față de reglementarea uniformă a nicotinei
Cercetătorii din domeniul medical și specialiștii în sănătate publică au contestat oficial afirmația comisarului Várhelyi potrivit căreia produsele cu nicotină fără fum prezintă riscuri pentru sănătate echivalente cu cele ale tutunului combustibil. În scrisori deschise adresate președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, cercetătorii au făcut trimitere la peste 130 de studii științifice care demonstrează profiluri toxicologice mai favorabile pentru alternativele fără combustie.
Dezbaterea a fost în centrul atenției la cel de-al 9-lea Summit științific privind reducerea riscurilor asociate tutunului (SCOHRE), desfășurat în Grecia, unde experții medicali au îndemnat Bruxelles-ul să alinieze politicile la realitățile consumului. Dr. Mark Tyndall, fost director al Centrului pentru Controlul Bolilor din Columbia Britanică, a criticat cadrele de reglementare care se concentrează exclusiv pe prevenirea consumului în rândul tinerilor, neglijând fumătorii adulți:
„Concentrarea eforturilor exclusiv pe prevenirea apariției unor noi consumatori ar putea dura 30 sau 40 de ani. Este, în mod clar, obiectivul greșit.”
Specialistul în dependențe Raymond Niaura, de la Universitatea din New York, a prezentat date care arată că măsurile restrictive, precum creșterea vârstei minime de cumpărare la 21 de ani, au avut un impact de doar 1% asupra prevalenței fumatului în rândul tinerilor, punând sub semnul întrebării eficacitatea cadrelor bazate exclusiv pe constrângere.
Modele europene divergente: reducerea riscurilor versus prohibiție
Dezbaterea privind reglementarea evidențiază diferențe majore în rezultatele de sănătate publică din Europa. Țările care au integrat produsele fără fum în strategiile de renunțare la fumat raportează scăderi rapide ale prevalenței fumatului, în timp ce jurisdicțiile restrictive se confruntă cu extinderea piețelor negre.
| Țară | Strategie de reglementare | Rata fumatului zilnic | Rezultat în domeniul sănătății publice |
|---|---|---|---|
| Suedia | Acces la snus și pliculețe cu nicotină, proporțional cu riscurile | 3.7% | Cea mai scăzută rată a cancerului pulmonar din UE (39 la 100.000, față de media UE de 95) |
| Noua Zeelandă | Disponibilitate reglementată a alternativelor de vaping | 6.8% | Tranziție accelerată de la tutunul combustibil |
| Regatul Unit | Integrarea vapingului în instrumentele clinice de renunțare la fumat | ~10,0% | Scădere constantă, pe termen lung, a consumului de țigări combustibile |
| Turcia | Aplicarea strictă a interdicțiilor OMS din cadrul MPOWER | 32.1% | Prevalența fumatului a crescut din nou, în pofida politicilor restrictive |
Medicul cardiolog Konstantinos Farsalinos a evidențiat rezultatul obținut de Suedia în cadrul summitului SCOHRE, observând că organismele de sănătate ale UE ignoră în mod regulat succesul acestei țări:
„Încearcă să lupte împotriva cancerului ignorând țara care a reușit practic să facă acest lucru și care, întâmplător, este un stat membru al UE.”
În schimb, țări precum Țările de Jos, Belgia și Franța au impus interdicții ample asupra aromelor și dispozitivelor de unică folosință. În loc să elimine consumul, aceste politici au împins consumatorii adulți către canale de distribuție ilicite, imposibil de urmărit și nereglementate.
Povara economică și riscurile armonizării fiscale
Impactul economic al bolilor asociate tutunului în statele membre ale UE este estimat la 130 de miliarde de euro anual, incluzând cheltuielile directe pentru sănătate și pierderile de productivitate. Economiștii avertizează că o armonizare fiscală agresivă a produselor cu risc redus amenință finanțele publice.
Panagiotis Liargovas, președintele Centrului de Planificare și Cercetare Economică (KEPE), a avertizat că armonizarea fiscală trebuie să țină cont de categoriile de produse: „Armonizarea fiscală și echivalența economică nu sunt același lucru.” Stabilirea unor niveluri minime uniforme de impozitare pentru produsele alternative riscă să descurajeze fumătorii să treacă la opțiuni cu riscuri mai reduse.
În timp ce Comisia Europeană finalizează propunerea oficială de revizuire a Directivei privind produsele din tutun, Parlamentul European și Consiliul se confruntă cu provocarea de a găsi un echilibru între măsurile de protecție a tinerilor și strategiile de reducere a riscurilor bazate pe dovezi, destinate fumătorilor adulți.
