Comisarul UE pentru climă și fiscalitate, Wopke Hoekstra, a dezvăluit planuri de a accelera, în următoarele luni, revizuirea înghețată de mult a Directivei privind accizele la tutun (TET). Această accelerare bruscă, sprijinită masiv de guvernul olandez, urmărește să stabilească cote minime de taxare mai mari și să extindă taxarea în UE asupra produselor alternative din tutun și nicotină, declanșând o reacție imediată de respingere din partea statelor membre preocupate de inflație.
În timpul unei recente reuniuni la Strasbourg, Hoekstra a semnalat că intenționează să ocolească programul oficial de lucru al Comisiei Europene pentru 2025, care inițial a marginalizat dosarul fiscal. Propunerea a scos la iveală rupturi geopolitice și economice profunde în cadrul blocului, în special între statele mai prospere din nord și statele membre cu venituri mai mici.
Deși 13 țări au semnat o scrisoare de susținere pentru revizuirea TET, altele avertizează asupra unor consecințe economice severe. Țările care se opun, conduse de Italia—cel mai mare producător de tutun brut din Europa—susțin că majorarea taxelor va alimenta inflația și va penaliza disproporționat consumatorii într-un context economic deja dificil.
| Poziția statului membru | Țări | Impact economic / Poziție cheie |
|---|---|---|
| Susținere (13) | Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Spania, Slovacia, Țările de Jos, Letonia | Impact intern minim; țările mai bogate deja îndeplinesc nivelurile minime de taxare propuse. |
| Opoziție (4) | Italia, Grecia, România, Luxemburg | Risc ridicat de inflație; protejează interese agricole interne (de exemplu, cultivarea tutunului în Italia). |
| Nedeclarat (10) | Include Germania și Franța | Așteaptă propunerea oficială; urmărește implicațiile mai largi economice și comerciale. |
Impactul economic al directivei propuse este foarte inegal. Țări precum Țările de Jos, Franța și Belgia îndeplinesc deja sau depășesc nivelurile minime de taxare propuse și nu se vor confrunta cu creșteri interne ale prețurilor. În schimb, țările mai puțin bogate—inclusiv Polonia, statele baltice și România—vor fi forțate să majoreze semnificativ taxele, ceea ce va duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.
Această diferență a creat frecări chiar în cadrul Comisiei Europene. Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, ar fi sceptică în privința calendarului, temându-se că exacerbarea inflației ar putea destabiliza piețele europene și ar complica relațiile comerciale cu Statele Unite.
