Cercetători de la Indian Institute of Technology Gandhinagar (IITGN) și de la University of Illinois Urbana-Champaign au confirmat că țigările din plante nu reprezintă o alternativă mai sigură la tutun. Publicat în revista de specialitate Journal of Hazardous Materials, studiul arată că aceste produse „naturale” emit adesea concentrații mai mari de particule toxice și agenți care afectează celulele decât țigările tradiționale.
Echipa internațională de cercetare, condusă de profesorul Sameer Patel, a analizat fumul din fluxul principal (mainstream) de la branduri populare de țigări din plante și de tutun. Țigările din plante testate conțineau diverse combinații de mentă, mușețel, busuioc, cuișoare, scorțișoară, ceai verde și nufăr de apă. Pentru a reproduce inhalarea umană, echipa a folosit un dispozitiv automatizat de testare cu două camere pentru a izola și măsura proprietățile fizice și chimice ale emisiilor.
Pericolul particulelor ultrafine și al stresului oxidativ
O preocupare principală evidențiată în studiu este emisia de particule sub 500 nanometri. S-a constatat că fumul din plante eliberează cu 20% mai multe astfel de particule ultrafine decât fumul de tutun. Datorită dimensiunii lor microscopice, aceste particule pot pătrunde adânc în plămâni și pot ajunge în fluxul sanguin, contribuind la boli respiratorii cronice și la boli cardiovasculare.
În plus, studiul a măsurat „potențialul oxidativ” (OP)—capacitatea fumului de a genera specii reactive de oxigen care provoacă inflamație celulară și leziuni ale țesuturilor. Țigările din plante au înregistrat un OP de 24 ± 6 pmol/μg-min, comparativ cu 18 ± 5 pmol/μg-min pentru țigările tradiționale din tutun. Variantele învelite în frunze de tendu (ebon) — un tip de înveliș folosit frecvent pentru bidis indiene tradiționale — au fost cele mai toxice, prezentând un potențial oxidativ cu 49% mai mare decât versiunile ambalate în hârtie.
| Parametru măsurat | Țigări tradiționale din tutun | Țigări din plante (ambalate în hârtie) | Țigări din plante (ambalate în frunze) |
|---|---|---|---|
| Particule ultrafine (<500 nm) | Niveluri de bază | ~20% mai mari decât la tutun | ~20% mai mari decât la tutun |
| Potențial oxidativ (OP) | 18 ± 5 pmol/μg-min | 24 ± 6 pmol/μg-min | Cel mai ridicat (cu 49% mai mare decât cele ambalate în hârtie) |
| Carbon & metale grele | Niveluri standard | Comparație cu tutunul | Ridicat (cel mai mare plumb identificat la varianta cu busuioc) |
Valorificarea portițelor de reglementare
Studiul evidențiază și o lacună critică de reglementare. În țări precum India, țigările din plante se încadrează în afara cadrului Legii privind țigările și alte produse din tutun (COTPA). În mod similar, în Italia și în alte state europene, ele scapă monopolurilor de stat, taxelor de acciză la tutun și interdicțiilor stricte de publicitate deoarece nu conțin tutun sau nicotină.
Lipsa unei supravegheri permite producătorilor să promoveze țigări din plante cu afirmații terapeutice, precum ameliorarea tusei, reducerea anxietății sau îmbunătățirea somnului. Coautorul, profesorul Vishal Verma, a remarcat că aceste strategii de marketing axate pe „bine stare” creează un sentiment fals de siguranță, inducând consumatorii să creadă că „fără nicotină” sau „fără tutun” înseamnă „fără risc”.
Deși cercetătorii subliniază că studiul lor se concentrează pe emisiile fizice și chimice, și nu pe date epidemiologice pe termen lung, reactivitatea biologică a fumului este clară. În final, actul fizic al arderii, inhalarea funinginii fine și prezența metalelor grele contează mult mai mult pentru sănătatea umană decât „ingredientele naturale” enumerate pe ambalaj.
